Activitatea psihologului din instituţiile de învăţământ general constituie în contextul Educaţiei Incluzive, o activitate de suport complexă şi sistematică, orientată spre asigurarea dezvoltării psihice şi personalităţii progresive a copiilor. Capacitatea sistemului educaţional de a răspunde intereselor tuturor categoriilor de beneficiari, inclusiv, a copiilor cu CES, este o condiţie importantă a educaţiei de calitate. În conformitate cu Codul educaţiei al Republicii Moldova, nr.152 din 17 iulie 2014, art. 53 (3), specialistul psiholog se înscrie în categoria de personal didactic (în educaţia timpurie, în învăţământul primar, gimnazial şi liceal, în învăţământul special).
Psihologul este un specialist în psihologia educaţională care analizează/examinează problemele specifice mediului şcolar; explică şi promovează înţelegerea procesului de dezvoltare a copilului şi a relaţiilor dintre acest proces, comportament şi învăţare; selectează, administrează şi interpretează instrumente de evaluare psihologică; elaborează şi implementează programe individualizate/de grup cu caracter preventiv şi/sau de intervenţie; oferă consiliere psihologică specializată în domeniul educaţional. Activitatea de suport a psihologului constă în prevenirea, identificarea şi intervenția psihologică în vederea dezvoltării personalității armonioase a copilului, oferind asistenţă specializată copiilor, cadrelor didactice şi cadreclor de conducere, părinţilor/reprezentanţilor legali, alţi actori implicaţi în procesul educaţional.
Direcţii de activitate:
În vederea realizării acestui obiectiv major, specialistul psiholog îşi organizează activitatea prin următoarele sarcini de bază:
Activităţi de prevenţie/profilaxie care presupune prevenirea dificultăților în dezvoltarea copilului prin identificarea factorilor de risc care ar favoriza apariția problemelor în procesul de dezvoltare şi crearea condițiilor favorabile pentru această dezvoltare; asigurarea suportului necesar cadrelor didactice şi cadrelor de conducere în desfășurarea unui proces educațional eficient şi dezvoltarea relațiilor constructive cu copii, părinții/reprezentanții legali, ceilalți actori; elaborarea recomandărilor în vederea dezvoltării personalității copilului, care să reflecte particularitățile individuale şi de vârstă ale copiilor, modalități adecvate de dirijare a activității didactice din instituție; asigurarea unui parteneriat eficient cu familia, în vederea formării competențelor parentale, construirii unor relații pozitive și constructive între părinte-copil, părinte-cadru didactic.
Activităţi de evaluare psihologică şi psihodiagnoză care presupune analiza auto/sesizărilor din partea copiilor, cadrelor didactice, cadrelor de conducere, părinților/reprezentanților legali, alți actori implicați în procesul educațional; selectarea instrumentelor de evaluare în funcție de vârsta şi particularitățile de dezvoltare ale copilului, scopul şi obiectivele evaluării; interpretarea calitativă şi cantitativă a rezultatelor obținute în urma evaluării psihologice şi stabilirea acțiunilor de intervenție în corespundere cu necesitățile copilului; întocmirea Raportului de evaluare psihologică/Notelor informative la solicitarea administraţiei instituției, Comisiei multidisciplinare intrașcolare; realizarea reevaluării copiilor în vederea constatării dinamicii în dezvoltarea copilului şi/sau proiectarea unor noi acțiuni de intervenții.
Activităţi de intervenţie psihologică, care presupune consilierea psihologică şi activităţi de dezvoltare personală:
Consilierea psihologică prevede realizarea ședințelor de consiliere psihologică cu copiii în vederea prevenirii şi diminuării abandonului, inadaptării în procesul educațional, depășirii unor situaţii conflictuale, optimizării comunicării, relațiilor interpersonale etc., ședințe de consiliere psihologică cu părinții/reprezentanții legali ai copilului în vederea prevenirii şi diminuării dificultăților de învățare, relaționare, comportament, dezvoltarea abilităţilor parentale etc.; ședințe de consiliere cu cadrele didactice şi cadrele de conducere în vederea stabilirii dificultăților/problemelor specifice vârstei, grupei/clasei de copii, particularităților individuale de dezvoltare a copilului, identificării cauzelor acestora şi implicarea în soluționarea lor etc.
Activităţi de dezvoltare personală care prevăd selectarea şi elaborarea programelor de intervenţie per diverse domenii de dezvoltare (cognitiv, comunicare, socio-emoţional, comportament adaptativ etc.) şi implementarea programelor de intervenţie în vederea dezvoltării proceselor psihice; formării competenţelor pro-sociale – de comunicare, colaborare/cooperare, negociere, relaţionare, adaptare la situaţiile solicitante ale vieţii, rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor; dezvoltării capacităţilor individuale de autocunoaştere, autoevaluare şi dezvoltare personală, depăşirii situaţiilor de criză, conflict şi risc etc
Sarcini importante:
Psihologul îşi desfăşoară activitatea în baza unui plan elaborat şi coordonat cu responsabilul de activitatea psihologilor, aprobat de către directorul instituţiei de învăţământ. În activitatea sa, ţine cont de actele normative existente şi completează sistematic documentaţia în corespundere cu cerinţele şi recomandările de rigoare. Spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea (CREI, cabinet specializat) este amenajat conform necesităţilor şi recomandărilor. Una din atribuţiile prioritare a psihologului este să ofere asistenţă specializată copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, părinților/reprezentanților legali, cadrelor didactice şi cadrelor de conducere, contribuind la dezvoltarea integră a personalității copilului. Totodată, psihologul prin activităţile ce le desfăşoară contribuie la crearea unui climat psihologic favorabil în instituție, pentru realizarea activităților de suport pentru copil, familie, cadre didactice etc. Psihologul este membru al Comisiei multidisciplinare intrașcolare (CMI) şi contribuie la organizarea unui proces educațional incluziv, asigurând dreptul la educaţie de calitate pentru toţi copiii. La necesitate ori solicitare, psihologul participă ca membru în diverse comisii create în cadrul instituţiei de învăţământ şi/sau în afara ei, cu acordul managerului instituţiei de învăţământ. Pentru a facilita procesul educaţional al copilului, psihologul ca membrul al echipei PEI, acumulează şi comunică echipei informații cu referință la punctele forte, necesitățile, interesele şi caracteristicile specifice ale elevului. Printre alte atribuiţii de bază ale psihologului se înscriu: sesizarea cazurilor de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copiilor şi realizarea activităţilor de suport (prevenţie şi intervenţie) în cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copiilor; elaborarea recomandărilor pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale şi familiile acestora, cadrelor didactice şi de conducere privind oportunitatea dezvoltării competențelor și/sau soluționarea de conflicte etc.; organizarea evenimentelor de informare, formare, comunicare şi sensibilizare publică în domeniile ce se înscriu în aria sa de activitate; informarea administrației instituției, părinților/reprezentanților legali, alte instituții/structuri de protecție a copilului cu privire la problemele identificate, care prezintă risc pentru integritatea fizică și psihică a copilului, în conformitate cu legislaţia în vigoare; elaborarea şi administrarea bazei de date şi monitorizarea la nivel instituțional a situaţiei tuturor copiilor, beneficiari ai serviciului psihologic.
Reuşita intervenţiilor specializate în asistenţa copiilor este direct proporţională cu capacitatea specialiştilor de a se autoinstrui şi dezvolta continuu, precum şi formarea competenţilor profesionale la cerinţele actuale.
Principiile fundamentale în exercitarea profesiei de psiholog, denumite şi principii deontologice, au caracter etic profesional, acestea reprezentând prevederi obligatorii sau recomandări pentru comportamentul şi atitudinea psihologilor în exercitarea actului profesional.
Acte legislative şi normative recomandate:
Codul educației al Republicii Moldova, nr.152 din 17 iulie 2014.
Codul de etică al cadrului didactic, aprobat prin ordinul ME nr. 831 din 07 septembrie 2015.
Metodologia de evaluare a dezvoltării copilului, aprobată prin ordinul ME nr. 99 din 26 februarie 2015.
HG nr. 270 din 08 aprilie 2014 cu privire la aprobarea Instrucțiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţă şi monitorizarea copiilor victime şi potențiale victime ale violenței, neglijării, exploatării şi traficului.
HG nr.732 din 16 septembrie 2013 cu privire la Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică şi Serviciile raionale/municipale de asistenţă psihopedagogică.
Legea nr.140 din 14 iunie 2013 cu privire la protecția specială a copiilor aflați în situații de risc şi a copiilor separați de părinți.
Legea nr.45-XVI din 01 martie 2003 cu privire la prevenirea şi combaterea violenței în familie.
Legea nr. 60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități.
Surse bibliografice recomandate:
Beşleagă D., Mazîlu L., Moraru E., etc., Psihoprofilaxia – direcţie de activitate a psihologului şcolar din instituţiile de învăţământ preuniversitar, Ghid practic, Tipografia „Sirius”, Chişinău, 2009.
Bolboceanu A., Bucun V., Rusnac V., Asistenţa psihologică în educaţie: practici naţionale şi internaţionale, Editura „Print-Caro”, Chişinău, 2013.
Bucun N., Paladi O., Rusnac V., Evaluarea pentru educaţia incluzivă a copiilor de vârstă preşcolară şi şcolară mică, Tipografia „Sirius”, Chişinău, 2013.
Ghidul animatorului, 855 de Jocuri şi Activităţi, UNICEF, Chişinău, 2005.
Savca L. (coord.)., Psihoteste, Instrumentariu pentru examinarea experimentală a capacităţilor intelectuale Volumul I, (Ghid pentru psihologi), Tipografia „Univers Pedagogic”, Chişinău, 2008.
Savca L. (coord.)., Psihoteste, Instrumentariu de studiere a personalităţii şi relaţiilor cu alţii, Volumul II, (Ghid pentru psihologi), Tipografia „Univers Pedagogic”, Chişinău, 2008.
Savca L. (coord.)., Perciun N., Aspecte ale psihocorecţiei, Chişinău, 2003.
Savca L., Psihologia personalităţii în dezvoltare, Chişinău, 2003.
Perciun N., Diminuarea agresivităţii la preadolescenţi: Ghid pentru psihologi, cadre didactice, părinţi, Chişinău, 2013.
Platon ., Serviciul psihologic şcolar, Editura Epigraf, Chişinău, 2001.
Ştefăneţ D. (coord.)., Ghid metodologic, Organizarea activităţii serviciului de asistenţă psihologică, Centrul Metodic Municipal, DGETS, Chişinău 2011.
Ştefăneţ D., Cordineanu A., Moraru E., etc., Particularitățile adaptării școlare a elevilor din clasele gimnaziale, Ghid metodologic, Centrul Metodic Municipal, DGETS, Tipografia „Sirius”, Chișinău, 2014.
Ştefăneţ D., Raru O., Lungu T., etc., Adolescentul merge după soare, Ghid de dezvoltare personală, Ministerul Educaţiei, Centrul de Excelenţă în Economie şi Finanţe, Tipografia „Totex-Lux”, Chişinău, 2016.
Ştefăneţ D., Mazîlu L., Catlabuga L., etc., Particularitățile adaptării școlare a elevilor claselor primare la condiţii noi educaţionale, Ghid metodologic, Centrul Metodic Municipal, DGETS, Tipografia „Sirius”, Chișinău, 2013.
Vîrlan M., Direcţiile de activitate ale psihologului şcolar, Centrul ed. al UPS „Ion Creangă”, Chişinău, 2005.
Vrăjmaş E., Oprea V. (coord.)., Set de instrumente, probe şi instrumente pentru evaluarea educaţională a copiilor cu dizabilităţi, Editura MarLink, Bucureşti, 2003
